Aprindere Electronică Tehnium 2/78
de Ing. Manea Simion
fig.1
Majoritatea schemelor de aprindere electronică cu convertoare de tensiune în regim permanent sunt neeconomice, supuse deteriorărilor, neavând fiabilitatea cerută scopului propus.
În schema din figură se foloseşte un convertor realizat cu un singur tranzistor (T1) comandat de ruptor prin intermediul tranzistorului T2
Se observă că acest convertor nu funcţionează decât când contactul ruptorului e făcut.
Consumul convertorului este neglijabil, curentul absorbit fiind de 100 mA pentru R2 = 560 ohm si 60 mA pentru R2 = 1,5 Kohm, iar al întregii scheme de 250 mA cu ruptorul făcut si 0 mA cu ruptorul desfăcut.
Schema mai prezintă avantajul că prin modificarea rezistenţei R2 se poate regla tensiunea de ieşire a convertorului în funcţie de caracteristicile tiristorului.
Prin faptul că pe timpul deschiderii tiristorului convertorul nu lucrează se poate folosi un tiristor cu un curent minim de 3A.
Transformatorul (Tr) a devenit şi el mai mic, fiind montat pe o ferită E30 cu AL = 1600, datele constructive fiind cele din fig.4.
Pentru comanda tiristorului am folosit un montaj simplu: dioda D6 şi condensatorul C3 se aleg ca valoare în funcţie de tensiunea de comandă a tiristorului.
Montajul se poate miniaturiza, putându-se încaseta in cutii metalice sau electroizolante (plexi), tranzistorul T1 montându-se pe cutie (fără radiator).
Cu puţină îndemânare, modificând circuitul imprimat (fig.3), montajul se poate introduce în carcasa unei bobine de inducţie defecte, iar pe placa cu circuit imprimat se va prevedea un loc pentru montarea tranzistorului T1
Pentru montarea pe maşină se foloseşte un conector cu 11 contacte.
Prin răsucirea conectorului se trece aprinderea in varianta clasică, modul de legare al terminalelor fiind dat in fig.1 prin cifre încercuite, iar în fig.2 se prezintă amplasarea pieselor.
Pentru reglarea şi punerea în funcţiune a montajului se procedează astfel:
Cu un voltmetru (Ri=20 Kohm/V) conectat la ieşirea punţii redresoare (D) se alimentează montajul de la o sursă de tensiune reglabilă, tensiunea maximă fiind de 6 V.
Dacă prin închiderea ruptorului (se simulează) nu apare tensiune la ieşirea redresorului (convertorul nu oscilează), se inversează între ele terminalele înfăşurării din baza tranzistorului T1 , apoi se măreşte tensiunea de ieşire (în funcţie de tiristor) prin modificarea valorii rezistentei R2 dupa indicaţiile din fig.1 (orientative).
Schema din fig.1 poate funcţiona si cu BD139 (T1), BC 177 (T2) prin modificarea polarizării tranzistoarelor (R1, R2)
Pentru amatori, în fig.5 şi 6 sânt prezentate alte scheme de convertoare cu un consum scăzut.
Este o schema clasica de nota 10
vizitări
stats electronice